Scurt istoric al Parohiei și al bisericii ortodoxe cu hramul
”Nașterea Maicii Domnului” din Negrești Oaș
Potrivit datelor istorice, prima mărturie scrisă despre localitatea Negrești datează din sec. XIV, când în 1939 cu ocazia stabilirii mai multor posesiuni ale voievodului Drag din Maramureș, este amintit ”Drumul Țării”, care trecea prin Negrești, din Maramureș spre Satu Mare și Seini. Privind viața bisericească, documente din 1391 îl pomenesc pe egumenul Pahomie de la M-rea Ortodoxă Peri din Maramureș, cu drepturi și atribuții episcopale peste ”Țara Oașului„, ca atare și asupra Negreștiului. Prima biserică, menționată în documentele scrise, a fost construită din lemn prin sec. XV-XVI la locul numit ”Ograzele”, pe drumul care duce la Bixad-Boinești. Mai târziu, extinzându-se localitatea, s-a construit o altă biserică de lemn mai încăpătoare, mai în centru, în locul numit ”Piața Veche”, care a existat până în 1858. În anii 1847-1848 au început lucrările de zidire ale noii biserici, existente și azi în Negrești Oaș, terminată abia în 1857, ridicată prin contribuția credincioșilor din parohie sub păstorirea preotului Ioan Anderco și prin valorificarea unor bunuri proprii din posesiunile bisericești. Biserica este o construcție masivă din zid de piatră de carieră și cărămidă arsă, prezentând caractere romane cu puternice arcuri și bolți interioare. Forma bisericii este cea de navă, iar turnul cu clopote ,deși are baza unui patrulater, deviază puțin de la caracterul roman spre un stil rusesc, prin arcuirea acoperișului cu ”bulb de ceapă”. La început, acoperișul bisericii a fost din șindrilă, iar în anul 1902 a fost schimbat și înlocuit cu tablă zincată, turnul fiind acoperit de la început cu tablă de zinc curat. La zidirea bisericii au lucrat mai mulți meșteri, arhitecți, zidari, sculptori și pictori, după cum rezultă din jurnalul de casă al parohiei pe anii 1847-1857, numele acestora fiind Molnar Dumitru, Vaidavschi, Scheizner și Otto Kautnik, pictura bisericii fiind executată la vremea aceea de Otto Kautnik din Bustina, iar icoanele împărătești au fost pictate de canonicul Șerban Michail din Gherla în anul 1880, restul icoanelor de pe catapeteasmă și din altar fiind executate de pictorii Bodnar Ferenc în 1852 și Scheizner în anii 1854-1855. În turnul bisericii au fost așezate inițial trei clopote aduse de la biserica veche de lemn, care au fost de dimensiuni mai mici, iar în anul 1877 s-a mai cumpărat un clopot mare, care există și azi în turn, în greutate de cca 800 kg. Cele trei clopote vechi au fost confiscate de armata ungară în timpul celor două războaie mondiale, iar de la fosta școală confesională s-a mai adus un clopot de cca 400 kg, prezent și azi în turnul bisericii. Interiorul bisericii a avut o zugrăveală care a rezistat aproape 100 de ani, până în 1947, când biserica a fost zugrăvită din nou în tehnica tempera de pictorul Schnel Carol din Satu Mare și Bihun Vasile din Seini. În anul 1975 biserica a fost repictată, de data aceasta în tehnica fresco, de către pictorul Răileanu V. din București, lucrările durând 3 ani de zile. Amvonul inițial al bisericii s-a executat în 1913, din lemn sculptat, iar în 1943 s-a construit catapeteasma. La 14 august 1955 biserica a fost sfințită cu mare fast, pentru prima oară de către un ierarh, respectiv de către PS Valerian Zaharia al Oradiei. În anul 1979 se va realiza un nou iconostas sculptat în lemn de stejar, amvonul, ușile de la biserică și poarta de acces în curtea bisericii, scaunele laterale din biserică. În același an s-au achiziționat două candelabre sculptate din lemn de la M-rea Cernica din București. În ziua de 27 iulie 1980, PS Vasile, Episcopul Oradiei, va binecuvânta și sfinți lucrările realizate în ultima perioadă.
Cercetându-se scriptele ce s-au putut salva de-a lungul timpului, urma păstorilor sufletești ai Parohiei Negrești se poate verifica abia de la 1748 încoace, în ordine cronologică prezentându-se astfel: popa Mihai din Sarasău (1748-1755), popa Lup din Negrești (0755-1795) care a cumpărat pe seama bisericii prima carte provenită din Țara Românească, existentă și în prezent: Triodionul din 1747, pr. Ioan Banc (1785-1806), pr. Ioan Pop (1806-1839) perioada lui fiind cea în care se consemnează existența la Negrești a unui protopopiat, pr. Ioan Anderco (1839-1857) ctitorul bisericii și a casei parohiale din Negrești, pr. Simion Mosolyco din Firiza (1857-1863), pr. Iacob Pop (1863-1866), Protop. Anirea Demian (1866-1908) suplinit spre finalul pastorației de Pr. Emanoil Pop, Pr. Atanasie Demian (1908-1923), Protop. Cecil Demian (1923-1946), Protop. Gheorghe Strâmbu (1946-1952), Protop. Toader Ungur (1952), Protop. Ioan Ursu (1952-1968), Ieromon. Roman Braga pentru postul II (1965-1967), Pr. Ioan Popa, Pr. Dragoș, Pr. Viorel Mihăilă (1969-1994), Pr. Mihai Feher pentru postul II (din 1982 până în prezent) care a ctitorit și noua Catedrală Ortodoxă din Negrești Oaș, a redeschis din punct de vedere administrativ Protopopiatul Oaș în anul 2003, dobândind și calitatea de protopop al Oașului, a zidit noul oficiu protopopesc și parohial, dimpreună cu ceilalți preoți parohi din Negrești Oaș, a ctitorit Schitul Sf. Arh. Ștefan – Luna Șes și a reînnoit biserica parohială prin lucrări de zugrăvire exterioară în anul 2013. Din anul 1995 până în prezent, pe postul I este numit preotul Ioan Pop. În anul 1999 se înființează și postul III, preot fiind Pr. Ioan Dobie (1999-2009), urmat din anul 2009 până în prezent de Pr. Marcel I. Malanca (secretar protopopesc).
Hramul bisericii ortodoxe vechi din Negrești Oaș este ”Nașterea Maicii Domnului”, praznic serbat în fiecare an în ziua de 8 septembrie, iar biserica este catalogată monument istoric, fiind înscrisă în Patrimoniul Național al României, cod SM-II-m-B-05338.
Consemnare realizată de Pr. Marcel Malanca, 13 februarie 2014